Multumesc. Doar multumesc.

Am o stare buna acum si ma gandesc cat de binecuvantata si fericita sunt. De ce?


- am un Pufi Pufescu care e cel mai sot bun. Are grija de Pufice ca si cum e mama lor, da lapte, schimba pampers, pune la culcare cainii, da mancare, merge cu lesa cu ele,  sta si singur cu ele. Impreuna suntem a well-oiled machine, functionam ca un intreg.Te rog Doamne tine-l sanatos si langa mine mult mult timp si daca e sa mor, sa mor eu prima nu el.


Cand e vorba de schimbat fetele, de imbracat, unu ia un cetatean, celalt pe celalalt cetatean, unu desfa carutu, altu face geanta. Si as putea continua.
A, si gateste si pentru uamenii umani. Ar face-o si pt bebi da asta preferez eu sa fac, sa imi pun in aplicare fanteziile capatate dupa bloguri, fb, forum..
(ultima uara am facut Gratin de legumes, muult prea geniaaal de bun, evident le-a placut).


- am DOUA Pufice sanatoase, frumoase, perfecte. DOUA nu una. Una a fost bonus (nu stiu care..:) ). La oferta cum s-ar zice. 
Multumesc ca sunt mancacioase, ca nu au fitze si papa (cam) orice. 
Ca fac pe ele teste cu lapticele mele de migdale, susan, cocos, si ca le plaaac! 
Sunt incantata ca meerg, chiar daca au inceput la un an si o luna si nu mai repede (au fost totusi premature, sa tinem cont si de asta.)


- mai multumesc ca nu murim de foame, ca nu stam in strada. Si ca avem casuta asta, in care stam si chiar daca are doar 43m e a noastra, nu stam cu nimeni. Si chiar daca platim (mult mai mult decat face) pe ea, e o casuta a fericirii si armoniei. Ador canapeaua pe care dormim, desi imi pare rau dupa patu mare. Da nu imi pare rau ca au fetele camera lor cu patuturile lor si cu jeakariile lor!
E minunat cartierul asta, e plin de copii (si mai putine babe). Vecinii nu sunt nebuni sa vie la usa. Am stat in garsoniera 6luni cu Pufi inainte sa ne luam casa si era dedesubt un mosh care daca scapam furculita VENEA LA USA! Va dati seama ce ar fi fost cu un asemenea specimen cu doi cupilasi mici ca pufele ? a caror distractie maxima uneori pare sa fie aruncatu pe jos cu obiecte.


- multumesc pentru toate hainutele (majoritatea lor) pe care le-am primit de la diversi, unele care sunt mari le tin la mama, multumesc chiar daca nu sunt lafelistice. In marea majoritate a timpului sunt imbracate diferit.


Am invatat sa nu imi mai para rau ca nu sare famelionu cu ajutoru - gen sa stea cu ele. Acum e asa bine cu ele acasa! avem rutina noastra, si sunt cuminti, am timp sa si gatesc, sa stau si la calculator, sa si le dragal. 
Acu daca suntem sinceri ajutoru asta era binevenit cand erau ele in tinerete de nu dormeau noptile, da sa lasam trecutului ce e al trecutului, sa invatam si sa iertam, ca doar oameni suntem.


Cre ca e cel mai tare concediu ever ever! Ma ia uneori cu gruaza cand ma gandesc ca in nov ma intorc. Ca nu stu cum va fi, si daca mai e job! (Doamne te rog sa am job) si cum o sa ma readaptez..Si cum o sa fie sa nu mai fiu eu clipa de clipa cu ele.


Imi amintesc cum simteam cand lucram-ca parca traiesc doar in weekend si in concediu, in rest era o teribila rutina din care nu puteam sa ies. O adevarata cursa a sobolanului: ai bani nu ai timp, ai timp nu prea ai bani spre deloc..Si ca sa ai timp tre sa faci bani multi. Deaia zic ca e bine acasaaa..fac o meserie la care nu imi imaginam ca voi fi priceputa deloc: sunt mamica dubla. BIne, unii imi zic ca sunt cam sergent major (mama), ca nu am si eu blandete si dinalea. Si ca sunt prea militaroasa si dura. Da ca sa fie bine tre sa fiu eu rea ca alfel se urca in capu mieu. 


Nu credeti acu ca sunt mastera padurii: cand maraie de ex una (asa degiabist) mai intai marai si eu la ea un: "ce-i asta? Gata!" In cele mai multe cazuri se opresc :) 
Mai nou de cand Pufescu lucreaza si ajunge cam la 16 sunt eu singura la galerie si am re-invatat sa ne descurcam singurele. Da e bineee si nu as da viata mea pe a nimanui altcuiva. Pentru ca in tot e un echilibru, si unde e ceva, nu e altceva.


A-si mai multumesc pentru Carutul Minune - Catalinei! chiar azi se minuna fratelino cat de cool se impinge si ca e usor, ca incapem in lift..


Probabil ca daca nu ajungeam persoana care sunt acum nu imi dadea Cerul doi pui. Trebuie un grad de traznizm, de nebunie ceva mai nebuna ca sa te poti descurca cu doi. ALfel o iei pe campiuri.


Si in incheiere ma bucur mult si multumesc lui Dumnezeu pentru mama si fratele meu si pentru nasa si bunica, sa fie sanatosi si bucurosi sa aiba si ei parte de Pufice!